Am recitit toate postarile de pe pagina aceasta…toate sunt atat de romantice si denota o afectiune si o pasiune de invidiat…
-
Dar n-a fost decat o iluzie, un miraj, sunt culori vii pe care le spala prima ploaie…
Sunt flori frumoase care iti incanta vederea cand e cald si soare, si care se ofilesc la prima bruma de toamna…
-
Decizia ta a survenit atat de neasteptat, atat de dur pentru mine, intr-o perioada de maxima tensiune, cand as fi avut nevoie de intelegerea si sprijinul tau, de toleranta si rabdarea ta. Iti multumesc ca in schimb ai decis sa te debarasezi de mine si mi-ai aruncat in spate o piatra si mai grea, care ma ajuta foarte mult sa cobor mai adanc. In loc sa urc.
-
N-am fost ideal pentru tine, pentru ca nu sunt. Dar cine e? Tu esti?
N-am fost ceea ce ai vrut tu, dar am valorile mele. Tangente sau nu cu asteptarile tale, le am.
Relatia noastra era, oricum, convergenta, gandeste-te mai bine… Si daca viziunea ta e alta, revino la idea fundamentala a unui cuplu. Oare ti-ai definit clar obiectivele?
-
S-a intamplat sa te supar sau sa nu-mi onorez unele angajamente, dar n-am facut-o din rautate , indiferenta sau pasivitate, ci tocmai pentru ca vroiam sa mearga lucrurile pe termen lung. Renunt constient la ceva azi, ca maine sa fiu capabil sa continui… Daca tu nu sesizezi diferenta, oare pot fi eu incriminat?
-
Despartirea noastra o sa-ti revina in ecou peste ceva timp, fara interventia mea, constiinta ta o va face, viata va fi canalul care va calauzi ecoul. Astazi m-ai facut sa sufar, maine imi va trece. Durerea ta abia va incepe. Nu-mi doresc asta, dar n-o pot impiedica. Decizia ta e lege pentru mine, asa cum n-as accepta sa sufar pentru unele declaratii aberante de despartire de fiecare data.
-
Daca astazi eliberez un loc in inima si viata ta, macar sper ca o fac pentru unul mai bun ca mine.
Adio.
